|
| |
 |
|
Invăţămantul la Hălăuceşti are o tradiţie seculară, prima şcoală fiind
infiinţată in anul 1867 intr-o casă compusă dintr-o cameră şi o tindă,
situată vis-a-vis de clădirea actuală a Primăriei şi avand
inscrişi
doisprezece elevi, conform cercetărilor prof. M. Bişoc, Monografia
muzical-folclorică a localităţii Hălăuceşti(ms), Iaşi 1983 şi prof.
T. Ancuţa, Comuna Hălăuceşti, Caracterizare geografică complexă (ms),
Hălăuceşti 1988, bazate pe un raport trimis la 20 ian.1870
Revizoratului Şcolar Roman de către primul director al şcolii, Hristea
Popovici. |
| |
|
|
| |
|
In anul 1908 a fost construit un nou local, iar in anul 1915 "şcoala
primară mixtă" funcţiona in actuala clădire a Clubului Elevilor şi
Copiilor, cu patru săli de clasă şi "a fost construită şi o locuinţă
pentru invăţător". |
| |
|
|
 |
|
Construcţia clădirii primului Seminar franciscan a inceput in primăvara
anului 1897, la Hălăuceşti, iar in toamna aceluiaşi an era aproape
terminată. (actualul corp B) |
| |
|
|
 |
|
In anul 1936, la iniţiativa clerului local se construieşte un colegiu
particular ce a funcţionat cu programa statului pană in anul 1948 şi a
cărui clădire impozantă reprezintă astăzi corpul principal al liceului
nostru. Proiectul clădirii a fost făcut la Paris, pe cheltuiala statului
roman dar şi cu fonduri de la Vatican, după cum susţine nea Andrei Bilha,
fost angajat al şolii, acum in varsta de 89 de ani. |
| |
|
|
| |
|
După desfiinţarea gimnaziului şi a seminarului de către autorităţile
comuniste (1948), clădirile au trecut in patrimoniul Ministerului Invăţămantului, apoi al comunităţii locale, servind la funcţionarea
şcolii generale. Remarcabil este efortul de alfabetizare desfăşurat
in
anul 1950, conform documentelor din arhivă. In paralel, intre anii
1958-1963 au funcţionat o şcoală agricolă şi una de meserii. |
| |
|
|
| |
|
Infiinţat
in anul
1961 sub titulatura de Liceul de Cultură Generală Hălăuceşti, instituţia
avea să continuie tradiţia
invăţămantului liceal din perioada
interbelică, pană
in anul 1973, cand, ca urmare a unor orientări de
moment in politica educaţională, liceul a fost desfiinţat, funcţionand
in continuare ca şcoală generală de 10 ani. |
| |
|
|
 |
|
Liceul renaşte in anul 1990, funcţionand ca liceu teoretic cu două
profile - uman-filologie şi real-ştiinţe al naturii - avand clasele
I-XII şi invăţămant profesional.
In urma investiţiilor de
peste 500 000 $ derulate cu sprijinul Băncii Mondiale in perioada anilor
2000-2001 şcoala imbrăcă un aspect modern, corespunzător cerinţelor
procesului instructiv-educativ din etapa actuală, structura colectivului
de cadre didactice şi rezultatele obţinute la examenele naţionale şi
in
concursurile şcolare recomandand Liceul Teoretic "Bogdan Vodă" ca
opţiune viabilă din perspectiva orientării şcolare şi profesionale. |
| |
|
|
|
 |
|
Bogdan I, Domnitor al Moldovei (1359 - 1365), este considerat intemeitorul Moldovei de sine stătătoare, cu reşedinţa la Baia. Bogdan,
voievod roman din Maramureş (1342 - 1345), stăpanea aici o moşie vastă
numită Cuhea sau Cuhnea, fiind in conflict cu regele Ungariei incă
din 1343. In 1359 ia decizia de a trece munţii in Moldova, unde tocmai murise Sas, fiul lui Dragoş. Insoţit de fiii săi,
de rude şi o oaste mică, Bogdan invinge oastea urmaşilor lui Sas şi
il
alungă pe fiul acestuia numit Balc sau Băliţă care era la conducere după
trecerea in nefiinţă a tatălui său.
Incercările regelui Ungariei,
Ludovic cel Mare, de a-l aduce pe Bogdan I la supunere, nu izbutesc, iar
Bogdan, invingător asupra oştilor trimise contra lui, se menţine ca domn
independent. După el, ca intemeietor al principatului, Moldova a fost
numită şi Bogdania. De la el s-a păstrat şi prima monedă moldovenească,
cu inscripţia: "Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)". El a zidit o
mănăstire la Rădăuţi (in Bucovina), unde a şi fost
inmormantat. |
|
